Rinoplastie Secundara
Rinoplastia secundara este o reinterventie chiriurgicala, care in timp a avut o evolutie postoperatorie nu asa cum ne-am fi asteptat. Chiar si un chirurg bun cu multa experienta foarte rar poate sa atinga nivelul maxim de perfectiune in chirurgia nasului. In rinoplastie, cat si in alte operatii nu se pot evita complicatiile, ca atare un rezultat postoperator mai putin dorit nu inseamna un esec chirurgical. Chirurgia nu este o stiinta fixa sa putem anticipa rezultatul si evolutia postoperatorie, in schimb medicul chirurg esthetician poate sa evite pe cat posibil coplicatiile si evolutia nefavorabila ce poate sa apara.
Operatiile de rinoplastie, atat cele secundare cat si tertiare (reinterventii) incearca rezolvarea problemei estetice, reconstructia de piramida nazala cat si cea functionala . De aceea este extrem de important ca preoperator pacientul si chirurgul sa fie pe aceesi lungime de unda, in sensul ca medicul sa inteleaga exact ce isi doreste pacientul, iar pacientul sa stie exact la ce sa se astepte, ce se poate obtine si ce nu. Procesul de vindecare produce sechele (cicatrici retractile si fibroza), ceea ce face dificila reinterventia.
Daca pacientul nu a fost operat de acelasi doctor, nu se stie cum a decurs interventia anterioara, ce structuri au fost modificate, daca a mai ramas cartilaj din sept care sa mai poata fi utilizat.
In rinocorectiile secundare ~ 90 % este nevoie de cartilaj pentru diverse grefe (reconstructia alarelor ,piramida nazala , stabilizarea varfului si augmentarea dorsului); daca operatia anterioara a necesitat cartilaj din sept si acesta nu mai este prezent la a doua operatie, este necesara recoltarea de cartilaj din alte surse (de la ureche sau cartilaj costal), ceea ce presupune noi incizii, prelungirea timpului operator, cresterea numarului de complicatii posibile, noi surse de durere pentru pacient.
Rinoplastiile secundare sunt extrem de dificile deoarece formele anatomice ale nasului se modifica. Datorita cicatricilor si complicatiilor ce apar postoperator pot duce la tulburari functionale. Pentru a putea rezolva problema eatetica ce tine de contur si forma, cat si cea functionala este necesar de a cunoaste diverse tehnici operatorii uneori dand impresia ca este necesara munca in echipa.
Reinterventie sau rinoplastie secundara poate fi un retus (ceva minor) de durata scurta 30-60 minute, sau o reconstructie complexa cu durata intre 4-8 ore, in functie de complexitate si tehnica necesara care trebuie folosita. Ca sa se poata reinterveni chirurgical dupa o rinoplastie se asteapta minim un an de la operatie pentru aprecierea rezultatului final sau apropiat lui poate fi apreciat chiar pana la 2 ani cand dispare edemul. Evolutia postoperatorie in Rinoplastia secundara este diferita de Rinoplastia primara, motiv pentru care necesita mai multa rabdare si intelegere de la pacienti.